Cine profită de pe urma exploziei reţelelor Facebook, Twitter sau Hi5?
Reţelele de socializare au creat o adevărată modă web 2.0 atât în rândul utilizatorilor, cât mai ales al companiilor care au descoperit un nou canal de marketing şi comunicare. Dar cât de eficient este acesta?
A pornit mai în joacă, mai în serios, cu exact 6 ani în urmă, la începutul lui februarie 2004. O reţea pe internet care conecta studenţii de la Harvard, unde aceştia puteau schimba între ei idei, proiecte, discutau despre subiecte de interes sau, pur şi simplu, flecăreau despre cel mai recent film vizionat sau carte citită. Adică o reţea „socială“ sau reţea „de socializare“. Erau începuturile a ceea ce mai târziu avea să devină fenomenul Web 2.0, internetul dominat de conţinut generat de utilizatori. Azi, Facebook are 400 de milioane de utilizatori, adică ar fi al treilea stat din lume, după China şi India, cu o populaţie care a depăşit-o pe cea a Statelor Unite.
Reţelele sociale, precum Facebook, MySpace, LinkedIn sau Twitter, au devenit în cel mai scurt timp fenomen de marketing. În urmă cu doi ani, Capital scria că astfel de reţele, alături de blogging şi forumuri, vor deveni platforme pe care companiile ar trebui să se implice pentru a construi comunităţi şi a genera grupuri de fani, de la care să recepţioneze cât mai corect informaţii despre produsele sau serviciile lor.
Azi, acest lucru se întâmplă deja, din ce în ce mai multe companii deschizând pagini proprii pe reţelele sociale şi având angajaţi din cadrul companiei ca membri activi în fenomenul de social networking. Sunt exemple suficiente chiar în România în acest sens. Lansarea Windows 7 de către Microsoft s-a bucurat de un succes mai mare în România decât pe alte pieţe şi în urma promovării prin intermediul conturilor de Facebook şi Twitter şi al blogurilor angajaţilor companiei.
Megabază de date
„Decizia a fost luată acum mai mulţi ani, odată cu înţelegerea rolului şi impactului pe care îl poate avea marketingul prin utilizarea reţelelor sociale“, spune Dan Bulucea, marketing manager al Microsoft România. „Schimbările majore ce defineau modul în care se va face marketing în această nouă lume digitală aveau o caracteristică importantă: o tranziţie de la controlul mesajului de marketing către o conectare şi o colaborare cu utilizatorii pentru definirea lui, de la expunerea unui mesaj la angajarea potenţialilor clienţi în construirea lui. Reţelele sociale sunt mediul ideal pentru a pune în valoare acest shift“, adaugă Bulucea.
Miza merge însă dincolo de simpla folosire a unui canal de marketing alternativ. În rândul operatorilor telecom autohtoni, Vodafone este cel mai activ pe asemenea platforme Web 2.0. „Din dorinţa de a explora noi canale de comunicare cu utilizatorii, Vodafone a iniţiat mai întâi contul de Twitter vodafonebuzz în februarie 2008“ spun, pentru Capital, oficialii companiei. „Între timp, prezenţa online a fost extinsă prin crearea de conturi vodafonebuzz pe mai multe canale web 2.0. În aprilie 2009, am întărit prezenţa în social media, activând contul de YouTube, pentru ca în iunie să deschidem prima galerie foto pe flickr, şi în septembrie să postăm şi primul mesaj pe Facebook. Mesajele postate pe platforma Facebook sunt păstrate o perioadă mai lungă de timp şi pot genera un dialog mai consistent cu utilizatorii“. Desigur, dar nu numai atât. O reţea socială de tipul Facebook, MySpace, LinkedIn sau, la noi, Neogen, Netlog, Octo, este o adevărată bază de date nu doar cu contacte, ci şi cu obiceiuri de consum, preferinţe sau chiar vise şi speranţe a milioane de utilizatori. O adevărată mină de aur pentru marketing.
Restul articolului in Capital.ro.
